Iubirea Fata de Dumnezeu!

Porunca iubirii faţă de Dumnezeu cuprinde în ea şi iubirea faţă de Biserica lui Dumnezeu, care este trupul tainic al lui Hristos, templu al Duhului Sfânt şi popor al lui Dumnezeu Tatăl. Când iubim Biserica lui Dumnezeu, Îl iubim de fapt şi pe Dumnezeu Care locuieşte în ea. Când construim o biserică nouă sau restaurăm una veche, când aducem daruri la biserică sau înfrumuseţăm biserica, iubirea noastră faţă de Dumnezeu se arată şi în această dărnicie a noastră faţă de Biserica Lui Hristos, simbolizată de biserica locaş de închinăciune.

Dar mai ales Îl iubim pe Dumnezeu când ascultăm cuvântul Lui şi îl împlinim, prin fapte, când trăim potrivit voii Lui în sfinţenie, când suntem milostivi aşa cum El este milostiv, când suntem buni aşa cum El este bun, deci Îl iubim pe Dumnezeu în mod deplin când ne asemănăm cu El prin bunătate.

Iar iubirea Lui se revarsă prin faptele noastre spre semenii noştri. Astfel, împlinirea poruncii iubirii de Dumnezeu se leagă de porunca iubirii faţă de aproapele.

                                 Cu Toata Dragostea in Hristos si Biserica ; 

                                             Pr. Dr . Cazacu GHEORGHE 

Fratii lui Hristos

Prin Sfanta Scriptura intalnim de mai multe ori cuvintele "fratii si surorile lui Iisus" (Mt. 15, 55-56; In. 2, 12; 7, 3, 10; Mc. 3, 31-35; 6, 3). Prezenta acestor cuvinte in Scriptura, i-a facut pe unii sa afirme ca Mantuitorul a avut frati trupesti. Unii au spus ca asa-zisii "frati ai Domnului" sunt fratii propriu-zisi ai lui Hristos, adica fiii naturali ai lui Iosif si Maria, iar altii au ajuns sa vorbeasca de faptul ca Iosif, inainte de a se logodi cu Fecioara Maria, a fost casatorit si a avut ca fii pe Iacob, Iosif, Simeon, Iuda si cel putin doua fiice (Mt. 13, 55-56).

Ca sa ramanem in adevar, trebuie sa precizam ca limba ebraica folosea termenul de "frate" (ah) atat pentru copiii nascuti din acelasi tata si aceeasi mama, cat si pentru fratii de levirat, nepoti, veri, unchi, nepoti etc. De exemplu, desi Avraam era unchiul lui Lot, ei sunt numiti in Scriptura frati (Fac. 13, 8). Substantivul "ah" avea o conotatie mult mai larga, desemna si pe membrii aceluiasi trib ori semintie (Fac. 31, 32; Lev. 21, 10), cat si pe cei din alt trib invecinat, pe temeiul ca aveau un stramos comun (Deut. 2, 4-8; 23, 8).

Pentru a se nega cinstirea ce i se cuvine Maicii Domnului, unele persoane au afirmat contrar prorociei lui Iezechil "Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa" (44, 2), ca Maica Domnului a avut si alti copii.

Dupa cum stim, Maica Domnului nu este scoasa din conditia omeneasca generala. Ea s-a nascut cu pacatul stramosesc, dar prin vietuirea sa si prin lucrarea lui Dumnezeu a devenit persoana aleasa sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu. Asadar, intruparea Domnului a fost posibila nu doar datorita lucrarii dumnezeiesti, ci ca rod al sinergiei dintre lucrarea dumnezeiasca si cea a Maicii Domnului. Vreau sa atrag atentia ca Maica Domnului s-a nevoit sa devina vas ales si imi este imposibil sa accept ca dupa ce ea L-a nascut pe Hristos, a dorit sa nasca si alti fii potrivit randuielii firesti, prin legaturi trupesti.

Cat priveste fiii lui Iosif, logodnicul Maicii Domnului, sunt mai multe puncte de vedere. Sunt teologi care afirma ca Iosif nu a fost casatorit cu Maria, sora Maicii Domnului, invocand Traditia care ne vesteste ca Parintii Ioachim si Ana n-au avut-o ca fiica decat pe Sfanta Fecioara. Pe de alta parte, ar fi fost un caz nemaintalnit la evrei, ca parintii sa daruiasca acelasi nume ambelor fiice. Dar chiar daca cei patru fii: Iacob, Iosif, Simeon si Iuda (Mt. 13, 55) provin dintr-o casatorie cu o femeie care nu a fost sora Maicii Domnului, se pierde din vedere ca acestia nu pot fi numiti frati ai Domnului dupa tata, pentru ca Iosif nu i-a fost tata Domnului, El a fost conceput in chip supranatural.

Faptul ca nicaieri in Scriptura "fratii Domnului" nu sunt numiti fiii Mariei, ne descopera ca noi trebuie sa vedem in cuvintele "fratii si surorile Lui" pe rudele sau verii lui Hristos.

In sens spiritual, fiecare dintre noi este chemat sa devina frate al lui Hristos. Prin Botez primim nu numai iertarea pacatelor, ci si harul infierii, devim fii ai Parintelui ceresc si, implicit, frati ai lui Hristos. Iata ce spune Sfantul Apostol Pavel: "Si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu, care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu s-au nascut" (Ioan 1, 12-13).

Sa ne intareasca Dumnezeu sa nu pierdem niciodata inrudirea cu El.

                                           ( Fratele CAZACU GHEORGHE.)

Sfarsitul Lumii 2012 ?

Anul 2012, un moment de cumpana pentru omenire--

Timpul va ajunge la zero, clima se va schimba dramatic, iar ADN-ul uman va fi reprogramat.Pamantul va suferi din cauza schimbarilor bruste de clima si milioane de oameni vor muri de foame si razboaie.Pe masura ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbari la nivelul planetei, care vor provoca modificari radicale si bruste de clima si vor duce la anarhie, se arata intr-un raport al Pentagonului.

Teoria este sustinuta de mayasi, care prevad ca „sfarsitul timpului“ va avea loc pe 21 decembrie 2012. Calendarul Maya se incheie brusc la aceasta data, cu toate ca, in trecut, mayasii, care erau foarte avansati in astronomie, calculasera date cosmice pana la milioane de ani. Schimbare radicala de clima in Europa Previziunile sunt sumbre pentru perioada premergatoare anului 2012. Dupa 2010, Europa va suporta o schimbare radicala de clima si se estimeaza ca milioane de oameni vor muri din cauza foametei si a razboiului. Pana in 2009, se anunta furtuni violente care vor distruge bariera de coasta a Olandei, determinand pierderea unor vaste teritorii. India, Africa de Sud si Indonezia vor fi distruse de revolte si conflicte interne, iar granarele lumii vor fi golite de seceta.

Un climat siberian va pune stapanire pe Marea Britanie si tarile vecine, se arata in raportul Pentagonului, care prezice faptul ca schimbarea climei va fi o amenintare chiar mai mare decat cea terorista: verile vor fi din ce in ce mai calde, provocand o si mai rapida topire a ghetarilor, cu consecinte grave asupra climei; la extrem, se poate ajunge la ierni cu temperaturi foarte scazute, similare Siberiei, in tarile limitrofe Atlanticului de Nord.

Nu va fi sfarsitul lumii La nivel planetar, avem de-a face cu o inversiune a polilor magnetici, fenomen care se petrece o data la 13.000 de ani, deci de doua ori intr-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani. De asemenea, asistam la o crestere a rezonantei magnetice a Pamantului, care a inceput din 1980. Prin urmare, in anul 2012, timpul va atinge valoarea zero. In prezent, ziua are de fapt doar 16 ore, in loc de 24, din cauza faptului ca rezonanta are 12 cicli pe secunda, fata de 7,83 cicli pe secunda. Tot in 2012, planul sistemului nostru solar se va alinia peste planul Galaxiei, Calea Lactee.

Potrivit mayasilor, anul 2012 nu va fi sfarsitul lumii, ci momentul cand adevarul ne va fi revelat. Toate aceste schimbari dramatice vor avea efecte serioase si asupra ADN-ului uman, care va fi suferit o reprogramare si va fi imbunatatit, avand 12 spirale in loc de doua. Oamenii vor depasi tehnologia, asa cum e cunoscuta azi si va avea loc o trecere rapida prin dimensiunea a patra si intrarea in cea de-a cincea.Aceasta este o previziune foarte pesimista, insa efectele amintite se resimt in ziua de azi.

Ramane de vazut ce se va intampla. Voi credeti ca acest raport e aproape de adevar?

Speranta Pierduta...

ACESTE LACRIMI PLINE DE AMAR
NU TREBUIAU VARSATE IN ZADAR
TREBUIA SA TI LE DAU IN DAR
IN FATA SFANTULUI ALTAR

DESTINUL NOSTRU NU A VRUT ASA
N-A VRUT CA NOI SA STIM
CE-I FERICIREADE LANGA MINE
TE-A RAPITFARA SA STIE
CE MULT NOI NE-AM IUBIT

NU STIU CE VREU,CE CRED,CE SIMT
SUNT DOAR UN BIET OM PE PAMANT
AS VREA SA NU MA FI NASCUT NICICAND
UN INGER SA-TI FIU IN GAND

ACUM ESTI TU CEL CARE ESTE INGER
IN VIATA MEA AI APARUT DOAR CA UN FULGER
FARA TINE NU POT SA MAI FAC UN PAS
N-AM AVUT TIMP NICI SA-TI SPUN "BUN

Bun Ramas...

Valeriu Gafencu

Valeriu Gafencu este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, numit de Nicolae Steinhardt "Sfântul închisorilor". S-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, judeţul Bălţi, în Basarabia - d. 18 februarie 1952 la închisoarea Târgu Ocna.

În anul 1941, era student în anul al II-lea la Facultatea de Drept şi Filosofie din Iaşi şi totodată conducător al unui grup al Frăţiilor de Cruce. În urma eșecului rebeliunii legionare a fost arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. Reputatul profesor de drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces pe Gafencu, declarând că acesta este "unul dintre cei mai buni studenţi pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice".

Această încercare s-a dovedit însă a fi inutilă, dictatura antonesciană nevăzând cu ochi buni activismul legionar al tânărului Gafencu, care voia ca tot mai mulţi elevi şi studenţi să se înscrie în Frăţiile de Cruce.

Astfel, şi-a săvârşit sentinţa la închisorile de la Aiud (1941-1944), Piteşti (1944-1949) şi Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adevărat trăitor al Ortodoxiei, regimul dur al detenţiei, torturile şi bolile contactate aici întărindu-l duhovniceşte. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană.

La data de 2 februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferinţă să-i procure o lumânare, o cruciuliţă şi o cămaşă albă pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: "Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiaţi prieteni. Fă tu aşa fel încât să vină pe rând la mine, în linişte.". A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14:00-15:00, Valeriu Gafencu rosteşte ultimele sale cuvinte: "Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul şi ia-mi libertatea care-mi robeşte sufletul", după care a trecut la cele veşnice.

Face parte dintr-un grup ce împărtăşea aceeaşi orientare spirituală, alături de studentul în drept Ioan Ianolide, Anghel Papacioc, cel care avea sa devină ieromonahul Arsenie Papacioc, doctorul Traian Trifan, avocatul Traian Marian, Marin Naidim, Aurel Dragodan, Constantin Totea şi mulţi alţii. Unul dintre bolnavii ce-l iubeau şi-l admirau, Victor Leonida Stratan, obţinuse printr-o intervenţie specială, de la familie, un pachet cu streptomicină.

Valeriu le-a primit şi a doua zi l-a înştiinţat pe Stratan că a hotărât să le cedeze pastorului Richard Wurmbrand, spunând că şi acesta se afla într-o stare gravă. Medicamentele au fost folosite de Wurmbrand, a cărui viaţă a fost astfel salvată.

Dumnezeu isi testeaza copiii ...

* - a testa [în special metale] a investiga, examina, demonstra, încerca, proba, cercetaLa fel ca în:

1. Iosif a pus pe frații săi la încercareGeneza 42:15 Iatã cum veti fi încercați. Pe viața lui Faraon cã nu veti iesi de aici pânã nu va veni fratele vostru cel tânãr!Geneza 42:16 Trimiteţi pe unul din voi să aducă pe fratele vostru; iar voi, rămâneţi la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare şi voi şti dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viaţa lui Faraon că Sunteţi nişte iscoade.”

2. David a binecuvântat pe Domnul în faţa întregii adunări. 1 Cronici 29:17 Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima, şi că iubeşti curăţia de inimă; de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele, şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi de bunăvoie darurile lui.

3. Iov vorbește despre încercareIov 7:17 Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el, să-l cercetezi în toate dimineţile, şi să-l încerci în toate clipele?Iov 12:11, Iov 34:3 Nu testează urechea cuvintele și cerul gurii, gustul ?Iov 23:10 Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.Iov 34:36 Sã fie încercat, deci, mai departe, fiindcã rãspunde ca cei rãi!

4. Psalmii despre cercetarePsalmi 7:9 Ah! pune odată capăt răutăţii celor răi, şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi [încerci] inimile şi rinichii, Dumnezeule drepte!Psalmi 11:4 Domnul este în Templul Lui cel Sfânt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi ploapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.Psalmi 11:5 Domnul cearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.Psalmi 17:3 Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea şi gândesc.Psalmi 26:2 Cercetează-mă [examinează-mă], Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rinichii şi inima!Psalmi 66:10 Cãci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.Psalmi 81:7 Ai strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba.Proverbe 17:3

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul.Ieremia 9:7 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Iată, îi voi topi în cuptor, şi îi voi încerca. Căci cum aş putea să mă port altfel cu fiica poporului Meu ?

Patriarhul Teoctist la ultima sa aniversare-7 feb. 2007

Strapuns pentru pacatele noastre.

“ Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.

Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. Cînd a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelarie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. El a fost luat prin apăsare şi judecata. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut ca El fusese şters de pe pămîntul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?

Groapa Lui a fost pusă între cei răi şi mormîntul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvîrşise nici o nelegiuire şi nu se găsise nici un vicleşug în gura Lui. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, dupa ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămînţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mîinile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi Se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare dupa voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. “( Isaia 53 )

Accepţi tu jertfa lui Iisus? Eşti tu tămăduit de păcatele tale?

Cuvant de invatatura al celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gura

Cuvant de invatatura al celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gurade Aur in sfanta si luminata zi a slavitei si mantuitoarei Invieri alui Hristos, Dumnezeul nostru

De este cineva credincios si iubitor de Dumnezeu, sa se bucure deacest Praznic frumos si luminat.

De este cineva sluga inteleapta, sa intre, bucurandu-se, intru bucuriaDomnului sau.

De s-a ostenit cineva postind, sa-si ia acum rasplata.

De a lucrat cineva din ceasul cel dintai, sa-si primeasca astazi platacea dreapta.

De a venit cineva dupa ceasul al treilea, multumind sa praznuiasca.De a ajuns cineva dupa ceasul al saselea, sa nu se indoiascanicidecum, caci cu nimic nu va fi pagubit.

De a intarziat cineva pana in ceasul al noualea, sa se apropie,nicidecum indoindu-se.

De-a ajuns cineva abia in ceasul al unsprezecelea, sa nu se teama dinpricina intarzierii, caci darnic fiind Stapanul, primeste pe cel dinurma ca si pe cel dintai, odihneste pe cel din al unsprezecelea ceasca si pe cel ce a lucrat din ceasul dintai; si pe cel din urmamiluieste si pe cel dintai mangaie; si acelui plateste, si acestuiadaruieste; si faptele le primeste; si gandul il tine in seama, silucrul il pretuieste, si vointa o lauda.

Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului nostru: si ceidintai si cei de-al doilea luati plata.

Bogatii si saracii, impreuna bucurati-va.

Cei ce v-ati infranat si cei lenesi, cinstiti ziua.

Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi.

Masa este plina, ospatati-va toti. Vitelul este mult, nimeni sa nuiasa flamand.

Gustati toti din ospatul credintei: impartasiti-va toti din bogatiabunatatii.

Sa nu se planga nimeni de lipsa, ca s-a aratat imparatia cea de obste.

Nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca din mormant, iertare arasarit.

Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a izbavit pe noi moarteaMantuitorului; si a stins-o pe ea cel ce a fost tinut de ea.

Pradat-a iadul, Cel ce s-a pogorat in iad; umplutu-l-a de amaraciunefiindca a gustat din Trupul Lui. Si aceasta mai inainte intelegand-o,Isaia a strigat: Iadul s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos: amaratu-s-a ca s-a stricat.

S-a amarat ca a fost batjocorit; s-a amarat ca a fost omorat, s-aamarat ca s-a surpat, s-a amarat ca a fost legat.

A prins un trup si de Dumnezeu a fost lovit.

A prins pamant si s-a intalnit cu cerul.

A primit ceea ce vedea si a cazut prin ceea ce nu vedea.

Unde-ti este moarte, boldul?

Unde-ti este iadule, biruinta?

Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit.

Sculatu-s-a Hristos si au cazut diavolii.

Inviat-a Hristos si se bucura ingerii.

Inviat-a Hristos si viata stapaneste.

Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa; ca Hristossculandu-Se din morti, incepatura celor adormiti S-a facut.

Lui se cuvine slava si stapanire in vecii vecilor.

Triste Amintiri Al Secolului 21

Va invit sa Urmariti Aceste Linkuri de mai Jos , care sunt Incredibile Nustiu ce sa mai Zic !!! Va cer O parere credeti ca este Adevarat???

O fetiţă din China s-a născut cu o coadă

Un copil din India trăieşte cu fratele mort pe piept

El este «Copilul-roşu»

Un băieţel cu solzi uimeşte medicii din China

Suferă de o boală rară care o transformă în pisică

Omul-copac «încolţeşte» iar

Omul fără faţă nu vrea să se opereze - VIDEO

Omul Coral a scăpat de carapace după 25 de ani

Incredibil! Inima lui bate în afara trupului

http://www.click.ro/pe_glob/ciudatenii/crescut-corn-frunte-doilea-formeaza-china_0_916108483.html

Credinta Adevarata

Credinţa adevărată implică foarte multe aspecte însă voi preciza câteva pe care le prezintă cuvântul lui Dumnezeu şi care sunt accentuate în el.

Credinţa implică cunoaştere (înţelegere)

– trebuie să avem ceva cunoştinţe despre El şi despre ce a făcut (Romani 10:14) dar această cunoaştere nu este de ajuns pentru că unii au cunoscut şi totuşi au respins (Romani 1:32) şi dracii cred dar nu au credinţa mântuitoare (Iacov 2:19)
Consimţire (asentiment voluntar) – acceptarea nu este suficientă şi ne aducem aminte de exemplul lui Nicodim (Ioan 3:2) şi deasemeni Împăratul Agripa despre care Pavel spune că ştie că consmiţea cu Scripturile (Fapte 26:27)

Convingere

– credinţa mântuitoare este punerea încrederii în Hristos ca şi persoană vie pentru iertarea păcatelor şi primirea vieţii veşnice cu Dumnezeu.
Viaţa veşnică deasemeni include justificarea (declaraţi drepţi înaintea lui Dumnezeu), înfierea, sfinţirea şi glorificarea.

Credinţa rămâne.

Cred că Apostolul Pavel subliniază un lucru foarte important în mulţumirea pe care o face către Dumnezeu şi aceasta este credinţa care rămâne. (Galateni 2:20)
Ceea ce spune Pavel este că voi dovediţi lucrarea autentică a lui Dumnezeu în voi prin faptul că credinţa voastră rămâne.
Romani 1:18 vorbeşte despre credinţa care naşte credinţă. Cei care au credinţa adevărată vor persevera în credinţa lor.

Credinţa în Hristos ca punct de referinţă.

Credinţa în Hristos Isus indică nu atât de mult obiectul credinţei lor cât mediul înconjurător în care credinţa lor este exersată sau „sfera în care credinţa trăieşte şi acţionează”, poate indica şi ideea „credinţa care Îl are ca punct de referinţă principal pe Isus Hristos.

Credinţa rezultă din naşterea din nou.

La acest punct cei mai mulţi oameni se poticnesc, se simt ofensaţi şi ostracizaţi de către suveranitatea lui Dumnezeu dar pentru omul care îşi cunoaşte adevărata natură acest adevăr este eliberator.

Ioan 6:63 spune că noi nu putem face nimic iar Ioan 14:6 că Hristos este viaţa.
Aşa că ceea ce face Duhul în momentul naşterii din nou este să pună viaţă spirituală în noi, să ne unească cu Hristos, să trezească credinţă în noi şi de partea noastră noi experimentăm unirea cu Hristos prin credinţă (Ioan 20:31).

“Iubeste-ma asa cum esti tu! Da-mi inima ta!”

Iata câteva cuvinte care mie mi-au dat mare nădejde şi bucurie. Sper să vă placă. Sunt extraordinare cuvintele si mai ales felul cum vede Dumnezeu relatia cu noi.
“Nu imi spune nimic. Iti cunosc mizeria, necazurile, luptele si ispitele sufletului tau. Iti cunosc si stiu si lasitatea pacatelor si cu toate acestea iti spun: “Iubeste-ma asa cum esti tu! Da-mi inima ta!” Daca o sa astepti ca sa devii un inger ca sa mi te daruiesti intru iubire, atunci n-ai sa ma iubesti niciodata! Chiar cand esti las, fricos, neincrezator in implinirea dragostei si in savarsirea sfinteniei, chiar cand ai sa recazi in acele pacate pe care nu ai vrea sa le mai faci Eu nu iti dau voie sa nu ma iubesti. Iubeste-ma asa cum esti tu, in orice moment si in orice situatie te-ai afla, in credinciosie sau tradare, in ravna sau in uscaciune. Tu iubeste-Ma asa cum esti.

Eu vreau sa ma poti iubi din putina si saraca ta inima. Daca astepti pana cand ai sa fii desavarsit ca sa ma poti iubi, atunci n-ai sa ma iubesti niciodata. N-as putea sa fac eu oare din fiecare fir de nisip un serafim, un inger care sa straluceasca de curatie si dragoste?! Nu sunt eu Domnul Dumnezeu care a creat toate si pot totul?!Omule, ti-ai dat tu viata pentru lume din dragoste pentru oameni, sau ai murit din iubire pentru mine? Atunci din ce motiv nu ma lasi sa te iubesc? Fiul meu, lasa-Ma sa te iubesc, eu iti vreau inima care este lacasul Meu.
Desigur, cu timpul am sa te schimb, insa chiar pana atunci iubeste-ma asa cum esti tu, fiindca eu te iubesc cu toate ca esti asa. Eu vreau ca dragostea ta pentru mine sa se nasca din putina si saraca ta inima, din adancul neputintei si al murdariei tale. Eu te iubesc si cand esti slab si necurat. Nu vreau o dragoste inzvorata si hranita din mandria virtutilor tale, ci dintr-o inima smerita pe care eu o pot curati oricand. N-am nevoie de virtutile tale, de talentele tale, de intelepciunea ta. Eu vreau doar sa ma iubesti si sa lucrezi cu dragoste pentru Mine.

Nu virtutile tale le doresc. Daca ti le-as da, tu esti asa de slab si mandru, incat ele ar hrani amorul tau propriu si nu m-ai cinsti pe Mine. Deci ele sa nu fie un motiv pentru care nu ma cauti si stai departe de mine. Aproprie-te cu dragoste. Unui fier ruginit, flacarile, nu numai ca i-ar curata rugina, dar l-ar face incandescent. Iubeste-ma si pacatele se vor arde si tu vei fi fericit. Iubeste-ma nu numai ca sa fii curat, caci asta ar fi din nou o mandrie pentru tine, ci pentru ca Eu vreau sa ma odihnesc in inima ta. Deci nu te mai ingriji de asta!

As putea sa fac prin tine lucruri mari pentru mintea omeneasca, dar nu, tu ai sa fii sluga rea si nefolositoare si neputincioasa. Am sa-ti iau si putinul pe care tu te crezi ca-l ai. Eu te-am facut din iubire si pentru ca sa-ti dau iubirea fara ca tu sa-mi poti da ceva. Nu incerca sa-mi platesti iubirea prin nimic. Asta ma doare atat de mult de la tine. Iubeste-ma in dragostea duhului Meu si fara motive. Numai sta departe de mine. Iti lipeste nu sfintenia pe care eu ti-o pot da, ci o inima gata sa ma iubeasca oricand si pana la capat.

Astazi eu stau la usa inimii tale ca un cersetor. Eu, singurul, adevaratul Imparat si Domn. Eu bat si astept. Grabeste-te sa-mi deschizi prin smerenie. Nu-mi aduce motive intinaciunea si saracia ta. Daca ti-ai cunoaste-o pe deplin si in adanc, ai muri de durere. Dar ceea ce m-ar durea pe Mine ar fi ca tu si acum sa te indoiesti de Mine, de iubirea pe care o am pentru tine. Crede ca eu pot totul…si tu nu poti nimica fara mine. Doar pacatul esti in stare sa il faci fara ajutorul meu.
Sa nu te increzi in tine fara Mine caci astfel o sa fiu nevoit sa te las in cadere in masura in care tu te apreciezi. Nu te framanta ca nu ai virtuti, am sa-ti dau Eu sfintenia Mea. Deschide-ti inima prin pocainta si ma primeste in potirul sufletului tau prin trupul si sangele Meu pe care-n dar ti-l dau la Sfanta Liturghie. Atunci o sa te fac sa intelegi totul si sa ma iubesti mai mult decat iti poti inchipui.

Lasa sa curga sangele Meu in sangele tau si sa bata inima Mea in inima ta. Eu ti-am dat-o pe Sfanta si Preacurata Mea Maicuta. Lasa sa treaca totul prin inima ei curata incat sa poata mijloci pentru tine. Orice s-ar intampla nu astepta nici-decum ca sa devii sfant, ca pe urma sa ma iubesti. In acest fel tu nu mai iubi niciodata. Si acum dute acum. Eu sunt cu tine!”

Autor : Fr. CAZACU GHEORGHE

Care sunt atributele lui Dumnezeu?

Atunci când vorbim despre atributele lui Dumnezeu, ne referim la acele caracteristici care descriu fiinţa lui Dumnezeu. El e unic. El e sfânt. El e omniscient. El e omniprezent. El e omnipotent.

Acestea sunt câteva din diversele cuvinte pe care le folosim ca să descriem natura şi caracterul lui Dumnezeu; sunt caracteristici pe care le atribuim fiinţei lui Dumnezeu. Atunci când descriem atributele cuiva, de obicei facem distincţie între persoană şi atributele sale.

De exemplu, poţi spune că mama ta e răbdătoare, dar nu poţi spune că mama ta e răbdare. Şi ai mai spune că mama ta e mai mult decât o simplă listă de trăsături. În acelaşi fel, Dumnezeu nu e doar o listă de atribute. Dar Dumnezeu e diferit de mama ta prin aceea că fiinţa lui Dumnezeu e cea care a definit atributele în primul rând.

Câştigând o mai bună înţelegere a lui Dumnezeu, putem învăţa mai multe despre ce e adevărata bunătate, ce sunt adevărul, frumuseţea, răbdarea şi puterea. În acest sens, Dumnezeu este atributele sale. Nu putem spune că e o fiinţă compusă - trei kilograme de omniscienţă, trei kilograme de omniprezenţă, trei kilograme de existenţă intrinsecă, etc. - toate atributele Sale adunate dându-ne conceptul de Dumnezeu. Dimpotrivă, Dumnezeu, în esenţa Sa, în chiar Însăşi Fiinţa Sa, este sfânt, iar acea sfinţenie este imuabilă, ea nu se schimbă niciodată. Tot ce ţine de Dumnezeu e neschimbător iar Dumnezeu este în întregime sfânt. Aceste atribute nu pot fi puse unul peste altul ca nisipul într-o grămadă pentru ca astfel să obţinem imaginea completă a lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, prin studierea atributelor individuale ale lui Dumnezeu noi nu Îl disecăm pe Dumnezeu în părţile componente. Pur şi simplu ne concentrăm atenţia pentru o clipă asupra unei dimensiuni sau asupra unui aspect al fiinţei Sale.

Acest lucru ne poate fi de mare ajutor să Îl înţelegem pe Dumnezeu, pentru că singurul mod în care Îl putem cunoaşte pe Dumnezeu este prin atributele Sale. Cu cât le înţelegem mai bine, cu atât mai mult Îi înţelegem fiinţa şi caracterul, şi cu atât mai mult suntem motivaţi să I ne închinăm şi să-L ascultăm.

Scris: Pr. Cazacu Gheorghe

Sfinte Dumnezeule

"Despre contraceptive"

Stiati ca.....

Ceea ce se cunoaste mai putin este faptul ca, de multe ori ovulatia se produce in ciuda pilulelor de orice fel.

Prin hormonii artificiali, pilula Anti-Baby are efect asupra mai multor organe din corpul feminin, fie impiedicand sarcina, fie provocand avort timpuriu:

- asupra ovarelor, impiedicand eliberarea ovulelor;
- asupra tesutului mucoasei uterine care subtiaza, avand loc atrofierea glandelor reducandu-se astfel resursele de hrana ( glycogen) pentru copil (inhibarea implantarii, deci efect de avort timpuriu). Astfel, fetita sau baietelul conceput moare de foame, in timp ce mama sa poate ca rade, mananca, se plimba sau participa la Sfanta Liturghie.

• Dintre EFECTELE SECUNDARE ale anticonceptionalelor asupra organelor si sistemelor enumeram:

- aparatul cardiovascular : boala tromboembolica venoasa si arteriala, cardiopatie ischemica, accident vascular cerebral, hipertensiune arteriala;

- metabolismul : cresterea colesterolului, diabet zaharat;

- sistemul endocrin : anovulatie, pubertate precoce, multiparitate, tulburari de ciclu menstrual;

- sistemul nervos centra l: cefalee, migrena;

- pielea : exeme, urticarie, acnee, herpes;

- organele de simt : tromboza si hemoragii venoase retiniene;

- sistemul imunitar : scaderea apararii organismului fata de infectii;

- sistem hepato - biliar : litiaza biliara, agravarea hepatitelor acute existente, etc. ;

- aparatul urinar: favorizeaza infectiile uterine;

- aparat genital : scaderea fluxului menstrual, cresterea numarului de avorturi spontane, scaderea contractiilor tubare care duc la propagarea infectiilor genitale;

- cancer : de san, de col uterin, de ficat, de piele, etc;

In occident, se vorbeste tot mai mult de efectele negative si dezastruoase ale pilulei contraceptive. Exista cazuri in care adolescente, dupa doar cateva luni de admninistrare a pilulei, au avut accidente vasculare cerebrale cu pareze si paralizii.

Steriletul ( spirala sau firul uterin are in primul rand efect abortiv )
Dupa testele folosite pentru stabilirea sarcinii timpurii, in ciuda folosirii spiralei, fecundatia se petrece de cateva ori pe an.

Prin producerea intentionata a unei congestii de iritatie in tesutul conjunctiv uterin, fixarea fatului este impiedicata si acesta moare, de cele mai multe ori, dupa una sau doua saptamani.Astfel, steriletul ucide pruncul, cel mai adesea inainte de menstruatia asteptata cand femeia fusese insarcinata poate crede ca, de fapt, n-a fost.

• Dintre EFECTELE SECUNDARE ale steriletului mentionam :

- infectia mucoasei uterine, anexite , cervicite sau chiar pelviperitonite;

- perforatia uterina, sangerari, sarcina extrauterina (una din cele mai mari pericole pentru viata mamei);

Din cauza acestor efecte deosebit de periculoase, din anul 1987, steriletul a fost retras de pe piata in SUA.

S-a stabilit posibilitatea infectarii cu Sida si prin folosirea prezervativelor;

S-a constat ca prezervativul are microfisuri cu diametrul intre 5-50 microni iar virusul SIDA este mult mai mic (doar 0, 1 microni);

Astfel, medicul ginecolog Prinz, din Munchen, a stabilit prin calcule statistice ca 100 de barbati infectati cu SIDA infecteaza anual 35 de femei, daca acestia utilizeaza in exclusivitate prezervativul.

Multi dintre cei infectati cu HIV nu sunt constienti de acest lucru, deoarece perioada de incubatie a virusului este de 10 ani!

Spre deosebire de SIDA care se transmite prin fluidele corpului, virusul papilomatos uman ( HPV) este o boala cu transmitere sexuala care contacteaza prin contact intim direct (de la piele la piele). Virusul Papilomatos uman este una dintre cele mai raspandite boli cu transmitere sexuala din SUA. Cateva tipuri ale virusului papilomatus uman genereaza cel putin 90% din cazurile de cancer cervical.

Cancerul cervical este pe locul doi in ceea ce priveste numarul deceselor de cancer in randul femeilor din lumea intreaga. In fiecare an, aproape 5000 de femei din SUA mor de acest tip de cancer.

Sa intelegem ca o viata curata pana la casatorie si fidelitatea conjugala este cea mai sigura si buna metoda de a evita orice fel se suferinta trupeasca si sufleteasca. Desigur este nevoie de mult curaj, credinta , dar nu este imposibil.Sunt atatea exemple, atatia tineri care ajung curati in fata Altarului.

Sa ne iubim copiii, sa constientizam faptul ca ei devin membri ai familiei noastre inca din momentul conceptiei.

Trebuie sa intelegem ca nu avem dreptul sa luam viata unui copil indiferent daca este nascut sau inca este in pantecele mamei sale. Omul este o fiinta vie, este fetita sau baiat, chiar din momentul conceperii sale.

+Sfantul Vasile Cel Mare avertizeaza: " Cei care dau medicamente abortive, sunt ucigasi si ei precum si cele ce primesc otravuri ucigatoare de embrioni"

Cea mai mare bucurie a unei familii sunt copiii. Ei ne infrumuseteaza si ne imbogatesc viata. Sa fim gata sa ne jertfim pentru a ne invrednici de aceasta bucurie.

Orice copil care se naste este o reusita a vietii, o intentie divina implinita, o garantie de incredere si optimism, este o ascensiune, o pace pentru constiinte, un "AMIN!"
plin de emotie creatoare, pe care mama si sotul ei il rostesc vointei Lui Dumnezeu.

Avortul, o traumă pentru întreaga viaţă

Fătul, chiar şi până în luna a treia, nu este numai un ghem de celule, este o viaţă începută în timpul concepţiei.

După opt săptămâni, copilul are deja toate organele formate, simţurile dezvoltate şi ca atare percepe durerea, iar avortul devine o crimă. Îi bate inima, dar apoi se opreşte când va fi rupt în bucăţi prin chiuretaj sau prin aspiraţie. Deşi este o crudă realitate, nu sensibilizează pe nimeni. Este o crimă legală, ce are repercusiuni la nivel fizic şi mai ales psihic pentru cea care trece prin această traumă. Despre consecinţele psihologice ale avortului ne vorbeşte doamna psiholog Călugăru Monica.

Tema De responsabilitate

Deşi în prezent metodele contraceptive sunt intens mediatizate, femeile încă mai recurg la chiuretaj. „La nivel instinctual, oamenii funcţionează pe două principii, ce se îmbină în orice activitate: pulsiunea de viaţă ce te ajută să mergi mai departe, să-ţi doreşti să trăieşti, şi pulsiunea de moarte, cea care te ajută să ocoleşti cărările întortocheate şi să preîntâmpini pericolele apărute în atingerea obiectivului”, ne spune doamna psiholog.


Teama de responsabilitate atrage aspecte negative, ducând la soluţia extremă: avortul. O decizie deloc înţeleaptă şi raţională, în special pentru adolescenţi. Despre acest subiect, doamna doctor ne mai spune:


„Tinerii nu iau decizia în mod responsabil, matur. O dată cu sarcina apare teama, iar decizia avortuluiaparţine în mare parte persoanelor din jur şi în mică parte a lor. Mama care acţionează impulsiv prin decizia de a avorta are ulterior sentimente de culpabilitate foarte mari în relaţionarea cu partenerul, cu ceilalţi copii şi cu ea însăşi.” Nimic mai adevărat, dar acest lucru îl ştiu numai acele femei care au trecut prin această traumă.

În înţelepciunea Sa negrăită, Dumnezeu a hotărât ca un prunc, înainte de a vedea lumina zilei, să petreacă vreme de nouă luni în pântecele maicii sale. Acesta îi este adăpost şi hrană, pavăză şi mijloc de apărare în faţa oricărei primejdii. „Femeia este născută cu această maternitate, iar în momentul în care fuge de aceste lucruri, fuge de propria sexualitate.

Ulterior avortului se declanşează reacţia psihică: femeia în cauză nu se iartă pentru ceea ce a făcut, în ciuda argumentelor conştiente («sunt prea tânără pentru a fi mamă» sau «nu am situaţia materială necesară»), ce nu îi sunt suficiente pentru împăcarea cu situaţia.

Indirect renunţă la o parte din ea. Primul avort rămâne un reper într-o decizie ulterioară”, ne mărturiseşte psihologul. Dumnezeu este singurul în măsură să decidă când şi cui trebuie să dea sau să ia viaţa. Nu este oare o adevărată tragedie ca pruncul să-şi găsească mormântul tocmai în pântecele mamei?

Un copil de nouă ani îşi trăieşte copilăria în întuneric

Milostenia

-Bunurile materiale sUnt si ele un dar de la Dumnezeu si servesc ca o prelungire a vietii oamenilor, intrucat pe saraci pururea ii avem cu noi (Matei 26, 11), orice crestin este dator sa contribuie la prelungirea vietii celui amenintat in existenta lui. Faptele milosteniei nu se apreciaza numai dupa multimea materiala ci mai ales dupa dispozitia inimii a unei inimi miloase care vede in saracia aproapelui propria sa lipsa.

Numai acea darnicie este o mila crestina care este inchinata Domnului si facuta intru numele lui Iisus (Matei 25, 40-45) fara a astepta vreo rasplatire lumeasca de la primitor sau vreo lauda de la oameni (Qeut 15, 11; Prov. 28, 27; Sirah. 5, 5-7; Matei 5, 7-45; 10-42; Luca 6, 30; 12-58-59; II Cor. 9, 7; V. Cersetoria; Fapte bune). Imparte toate cu fratele tau si nu zice ca sunt proprietatea ta, caci impartasirea de bunuri materiale si spirituale au fost pregatite de Dumnezeu pentru toti oamenii deopotriva. -Const. Ap. VII, 12. ,

-”Duhovnicii care impart milosteniile incredintate lor celor cu adevarat saraci, se aseamana cu apostolii care faceau acest lucru cu averile aruncate la picioarele lor (F. Ap. 5 si 6) iar cei ce le opresc pentru ei sau rudele lor, se aseamana cu Anania si Safira, ba si mai rau, caci aceia au oprit din cele ce erau ale lor si au fost osanditi cu moartea, dar acestia opresc cele ale saracilor din cele incredintate lor de altii. Daca opresc pentru ei ceva din hrana zilnica aceasta nu este un rau, dar trebuie sa se roage pentru cei ce i-a dat milostenia si sa se implineasca cum i s-a poruncii de binefacatori”. -S. Tes. IX, 72.


-”Cel ce face milostenie imitand pe Dumnezeu, nu cunoaste deosebirea intre omul rau si bun, intre drept si nedrept cand e vorba de cele ce sunt de trebuinta trupului (cerute de legile naturale ca om), ci imparte tuturor la fel dupa trebuinta, chiar daca cinsteste mai mult pentru buna aplicare a voii pe cel virtuos decat pe cel lenes”. -Filoc. II p. 40,24.


-Adevarul neputintei obliga moral pe aproapele sa ofere ajutorul milosteniei, iar nu viclesugul trandaviei, a betiei, a fumatului, etc. caci darul milosteniei trebuie sa fie o completare a muncii insuficiente si a iconomisirii vietii celui neputincios si nu o daruire spre dezmat si decadenta morala. “In cei ce stapaneste mila si adevarul, in acestia stapaneste si tot ce e placut lui Dumnezeu. Caci adevarul nu judeca pe nimeni fara mila; iar mila nu se indreapta cu iubire spre nici-un om fara adevar”. -Filoc IV, p. 290.67.

Tatal nostru Aramaica

Numele de familie este chipul fidel, oglinda fiinţei umane".

"Numele de familie este icoana identităţii mele trupeşti ,iar numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină. "(.) Se cuvine aici să facem o paranteză, explicând ce înseamnă pentru un creştin să aibă pe buletinul de identitate numărul 666. După cum ştim, buletinul se eliberează în urma semnării lui de către posesor. Semnătura reprezintă totala acceptare de către acel individ a datelor înscrise, despre dânsul în document.

Aşadar, eu certific prin semnătura mea faptul că informaţiile respective mă descriu în totalitate, mă reprezintă, iar numele care este trecut în buletin este numele meu real. De aceea semnez, căci mă identific întru totul cu cel descris prin datele buletinului. Să analizăm puţin numele unei persoane. Numele este chipul fidel, oglinda fiinţei umane. Simpla menţionare a numelui reprezentă individul în totalitatea lui, trup şi suflet.

De altfel, chiar numele are două componente care se raportează la cele două mari structuri ale persoanei. Astfel, numele de familie este icoana identităţii mele trupeşti, îmi arată originea, apartenenţa la un anumit arbore genealogic stabilit prin legătura de sânge între generaţii. În schimb prenumele îmi este dăruit la botez. Este identitatea mea spirituală, oglinda sufletului meu. Prenumele nu se adresează trupului, ci se identifică cu însuşi lăuntrul meu, mă reprezintă sufleteşte. Tocmai de aceea mi se dă la botez, care este o adâncă taină a spiritualităţii creştine.

De fapt, numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină. Pentru aceasta pruncii primesc nume de sfinţi. Aceşti sfinţi, datorită legăturii tainice spirituale cu pruncul prin intermediul numelui, vor fi protectorii lui de-l lungul vieţii. De aceea este greşit ca la botez să se dea nume inexistente în calendarul creştin ortodox, întrerupându-se astfel legătura unei tradiţii tainice. Numele de botez este, deci, identitatea sufletului meu.

Când voi fi pomenit la rugăciune, la Sfânta Liturghie de pildă, preotul va şopti în taină doar numele meu de botez (şi în nici un caz codul numeric sau alte simboluri cifrice - n.red.), deoarece Biserica este o comunitate a sufletelor, iar Sfintele Taine lucrează prin har tocmai această mântuire a sufletului, asigurând trecerea în veşnicie. În plus, primind la botez un nume, eu mă identific şi cu calitatea de creştin.

CE INSEAMNA CRESTIN ?

Înseamnă, aşa cum spune molitfelnicul, a te lepăda de satana şi de toate lucrările lui, trăind o viaţă în Hristos şi având ca scop final tocmai această veşnică unire cu Hristos. Pentru aceasta ritualul botezului prevede, înainte de primirea numelui, lepădarea conştientă - la prunci lepădarea are loc prin mijlocirea naşului - de diavol şi acceptarea conştientă a lui Hristos ca Domn şi Stăpân la vieţii mele, eu devenindu-i supus şi, prin urmare, purtându-I pecetea: crucea, Sfânta Mirungere, un nume de creştin şi însăşi rânduirea mea în tagma creştinilor, a robilor lui Hristos. (.)

Oare câţi dintre noi suntem cu adevărat conştienţi de însemnătatea numelui nostru, având în vedere uşurinţa cu care ni-l punem pe tot felul de documente, garantând astfel cu însuşi sufletul nostru adevărul celor scrise în actele respective? Să nu uităm că vom avea de dat un răspuns pentru orice rea întrebuinţare a darului primit la botez.