Strapuns pentru pacatele noastre.

“ Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.

Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. Cînd a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelarie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. El a fost luat prin apăsare şi judecata. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut ca El fusese şters de pe pămîntul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?

Groapa Lui a fost pusă între cei răi şi mormîntul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvîrşise nici o nelegiuire şi nu se găsise nici un vicleşug în gura Lui. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, dupa ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămînţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mîinile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi Se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare dupa voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. “( Isaia 53 )

Accepţi tu jertfa lui Iisus? Eşti tu tămăduit de păcatele tale?

Cuvant de invatatura al celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gura

Cuvant de invatatura al celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gurade Aur in sfanta si luminata zi a slavitei si mantuitoarei Invieri alui Hristos, Dumnezeul nostru

De este cineva credincios si iubitor de Dumnezeu, sa se bucure deacest Praznic frumos si luminat.

De este cineva sluga inteleapta, sa intre, bucurandu-se, intru bucuriaDomnului sau.

De s-a ostenit cineva postind, sa-si ia acum rasplata.

De a lucrat cineva din ceasul cel dintai, sa-si primeasca astazi platacea dreapta.

De a venit cineva dupa ceasul al treilea, multumind sa praznuiasca.De a ajuns cineva dupa ceasul al saselea, sa nu se indoiascanicidecum, caci cu nimic nu va fi pagubit.

De a intarziat cineva pana in ceasul al noualea, sa se apropie,nicidecum indoindu-se.

De-a ajuns cineva abia in ceasul al unsprezecelea, sa nu se teama dinpricina intarzierii, caci darnic fiind Stapanul, primeste pe cel dinurma ca si pe cel dintai, odihneste pe cel din al unsprezecelea ceasca si pe cel ce a lucrat din ceasul dintai; si pe cel din urmamiluieste si pe cel dintai mangaie; si acelui plateste, si acestuiadaruieste; si faptele le primeste; si gandul il tine in seama, silucrul il pretuieste, si vointa o lauda.

Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului nostru: si ceidintai si cei de-al doilea luati plata.

Bogatii si saracii, impreuna bucurati-va.

Cei ce v-ati infranat si cei lenesi, cinstiti ziua.

Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi.

Masa este plina, ospatati-va toti. Vitelul este mult, nimeni sa nuiasa flamand.

Gustati toti din ospatul credintei: impartasiti-va toti din bogatiabunatatii.

Sa nu se planga nimeni de lipsa, ca s-a aratat imparatia cea de obste.

Nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca din mormant, iertare arasarit.

Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a izbavit pe noi moarteaMantuitorului; si a stins-o pe ea cel ce a fost tinut de ea.

Pradat-a iadul, Cel ce s-a pogorat in iad; umplutu-l-a de amaraciunefiindca a gustat din Trupul Lui. Si aceasta mai inainte intelegand-o,Isaia a strigat: Iadul s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos: amaratu-s-a ca s-a stricat.

S-a amarat ca a fost batjocorit; s-a amarat ca a fost omorat, s-aamarat ca s-a surpat, s-a amarat ca a fost legat.

A prins un trup si de Dumnezeu a fost lovit.

A prins pamant si s-a intalnit cu cerul.

A primit ceea ce vedea si a cazut prin ceea ce nu vedea.

Unde-ti este moarte, boldul?

Unde-ti este iadule, biruinta?

Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit.

Sculatu-s-a Hristos si au cazut diavolii.

Inviat-a Hristos si se bucura ingerii.

Inviat-a Hristos si viata stapaneste.

Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa; ca Hristossculandu-Se din morti, incepatura celor adormiti S-a facut.

Lui se cuvine slava si stapanire in vecii vecilor.

Triste Amintiri Al Secolului 21

Va invit sa Urmariti Aceste Linkuri de mai Jos , care sunt Incredibile Nustiu ce sa mai Zic !!! Va cer O parere credeti ca este Adevarat???

O fetiţă din China s-a născut cu o coadă

Un copil din India trăieşte cu fratele mort pe piept

El este «Copilul-roşu»

Un băieţel cu solzi uimeşte medicii din China

Suferă de o boală rară care o transformă în pisică

Omul-copac «încolţeşte» iar

Omul fără faţă nu vrea să se opereze - VIDEO

Omul Coral a scăpat de carapace după 25 de ani

Incredibil! Inima lui bate în afara trupului

http://www.click.ro/pe_glob/ciudatenii/crescut-corn-frunte-doilea-formeaza-china_0_916108483.html

Credinta Adevarata

Credinţa adevărată implică foarte multe aspecte însă voi preciza câteva pe care le prezintă cuvântul lui Dumnezeu şi care sunt accentuate în el.

Credinţa implică cunoaştere (înţelegere)

– trebuie să avem ceva cunoştinţe despre El şi despre ce a făcut (Romani 10:14) dar această cunoaştere nu este de ajuns pentru că unii au cunoscut şi totuşi au respins (Romani 1:32) şi dracii cred dar nu au credinţa mântuitoare (Iacov 2:19)
Consimţire (asentiment voluntar) – acceptarea nu este suficientă şi ne aducem aminte de exemplul lui Nicodim (Ioan 3:2) şi deasemeni Împăratul Agripa despre care Pavel spune că ştie că consmiţea cu Scripturile (Fapte 26:27)

Convingere

– credinţa mântuitoare este punerea încrederii în Hristos ca şi persoană vie pentru iertarea păcatelor şi primirea vieţii veşnice cu Dumnezeu.
Viaţa veşnică deasemeni include justificarea (declaraţi drepţi înaintea lui Dumnezeu), înfierea, sfinţirea şi glorificarea.

Credinţa rămâne.

Cred că Apostolul Pavel subliniază un lucru foarte important în mulţumirea pe care o face către Dumnezeu şi aceasta este credinţa care rămâne. (Galateni 2:20)
Ceea ce spune Pavel este că voi dovediţi lucrarea autentică a lui Dumnezeu în voi prin faptul că credinţa voastră rămâne.
Romani 1:18 vorbeşte despre credinţa care naşte credinţă. Cei care au credinţa adevărată vor persevera în credinţa lor.

Credinţa în Hristos ca punct de referinţă.

Credinţa în Hristos Isus indică nu atât de mult obiectul credinţei lor cât mediul înconjurător în care credinţa lor este exersată sau „sfera în care credinţa trăieşte şi acţionează”, poate indica şi ideea „credinţa care Îl are ca punct de referinţă principal pe Isus Hristos.

Credinţa rezultă din naşterea din nou.

La acest punct cei mai mulţi oameni se poticnesc, se simt ofensaţi şi ostracizaţi de către suveranitatea lui Dumnezeu dar pentru omul care îşi cunoaşte adevărata natură acest adevăr este eliberator.

Ioan 6:63 spune că noi nu putem face nimic iar Ioan 14:6 că Hristos este viaţa.
Aşa că ceea ce face Duhul în momentul naşterii din nou este să pună viaţă spirituală în noi, să ne unească cu Hristos, să trezească credinţă în noi şi de partea noastră noi experimentăm unirea cu Hristos prin credinţă (Ioan 20:31).

“Iubeste-ma asa cum esti tu! Da-mi inima ta!”

Iata câteva cuvinte care mie mi-au dat mare nădejde şi bucurie. Sper să vă placă. Sunt extraordinare cuvintele si mai ales felul cum vede Dumnezeu relatia cu noi.
“Nu imi spune nimic. Iti cunosc mizeria, necazurile, luptele si ispitele sufletului tau. Iti cunosc si stiu si lasitatea pacatelor si cu toate acestea iti spun: “Iubeste-ma asa cum esti tu! Da-mi inima ta!” Daca o sa astepti ca sa devii un inger ca sa mi te daruiesti intru iubire, atunci n-ai sa ma iubesti niciodata! Chiar cand esti las, fricos, neincrezator in implinirea dragostei si in savarsirea sfinteniei, chiar cand ai sa recazi in acele pacate pe care nu ai vrea sa le mai faci Eu nu iti dau voie sa nu ma iubesti. Iubeste-ma asa cum esti tu, in orice moment si in orice situatie te-ai afla, in credinciosie sau tradare, in ravna sau in uscaciune. Tu iubeste-Ma asa cum esti.

Eu vreau sa ma poti iubi din putina si saraca ta inima. Daca astepti pana cand ai sa fii desavarsit ca sa ma poti iubi, atunci n-ai sa ma iubesti niciodata. N-as putea sa fac eu oare din fiecare fir de nisip un serafim, un inger care sa straluceasca de curatie si dragoste?! Nu sunt eu Domnul Dumnezeu care a creat toate si pot totul?!Omule, ti-ai dat tu viata pentru lume din dragoste pentru oameni, sau ai murit din iubire pentru mine? Atunci din ce motiv nu ma lasi sa te iubesc? Fiul meu, lasa-Ma sa te iubesc, eu iti vreau inima care este lacasul Meu.
Desigur, cu timpul am sa te schimb, insa chiar pana atunci iubeste-ma asa cum esti tu, fiindca eu te iubesc cu toate ca esti asa. Eu vreau ca dragostea ta pentru mine sa se nasca din putina si saraca ta inima, din adancul neputintei si al murdariei tale. Eu te iubesc si cand esti slab si necurat. Nu vreau o dragoste inzvorata si hranita din mandria virtutilor tale, ci dintr-o inima smerita pe care eu o pot curati oricand. N-am nevoie de virtutile tale, de talentele tale, de intelepciunea ta. Eu vreau doar sa ma iubesti si sa lucrezi cu dragoste pentru Mine.

Nu virtutile tale le doresc. Daca ti le-as da, tu esti asa de slab si mandru, incat ele ar hrani amorul tau propriu si nu m-ai cinsti pe Mine. Deci ele sa nu fie un motiv pentru care nu ma cauti si stai departe de mine. Aproprie-te cu dragoste. Unui fier ruginit, flacarile, nu numai ca i-ar curata rugina, dar l-ar face incandescent. Iubeste-ma si pacatele se vor arde si tu vei fi fericit. Iubeste-ma nu numai ca sa fii curat, caci asta ar fi din nou o mandrie pentru tine, ci pentru ca Eu vreau sa ma odihnesc in inima ta. Deci nu te mai ingriji de asta!

As putea sa fac prin tine lucruri mari pentru mintea omeneasca, dar nu, tu ai sa fii sluga rea si nefolositoare si neputincioasa. Am sa-ti iau si putinul pe care tu te crezi ca-l ai. Eu te-am facut din iubire si pentru ca sa-ti dau iubirea fara ca tu sa-mi poti da ceva. Nu incerca sa-mi platesti iubirea prin nimic. Asta ma doare atat de mult de la tine. Iubeste-ma in dragostea duhului Meu si fara motive. Numai sta departe de mine. Iti lipeste nu sfintenia pe care eu ti-o pot da, ci o inima gata sa ma iubeasca oricand si pana la capat.

Astazi eu stau la usa inimii tale ca un cersetor. Eu, singurul, adevaratul Imparat si Domn. Eu bat si astept. Grabeste-te sa-mi deschizi prin smerenie. Nu-mi aduce motive intinaciunea si saracia ta. Daca ti-ai cunoaste-o pe deplin si in adanc, ai muri de durere. Dar ceea ce m-ar durea pe Mine ar fi ca tu si acum sa te indoiesti de Mine, de iubirea pe care o am pentru tine. Crede ca eu pot totul…si tu nu poti nimica fara mine. Doar pacatul esti in stare sa il faci fara ajutorul meu.
Sa nu te increzi in tine fara Mine caci astfel o sa fiu nevoit sa te las in cadere in masura in care tu te apreciezi. Nu te framanta ca nu ai virtuti, am sa-ti dau Eu sfintenia Mea. Deschide-ti inima prin pocainta si ma primeste in potirul sufletului tau prin trupul si sangele Meu pe care-n dar ti-l dau la Sfanta Liturghie. Atunci o sa te fac sa intelegi totul si sa ma iubesti mai mult decat iti poti inchipui.

Lasa sa curga sangele Meu in sangele tau si sa bata inima Mea in inima ta. Eu ti-am dat-o pe Sfanta si Preacurata Mea Maicuta. Lasa sa treaca totul prin inima ei curata incat sa poata mijloci pentru tine. Orice s-ar intampla nu astepta nici-decum ca sa devii sfant, ca pe urma sa ma iubesti. In acest fel tu nu mai iubi niciodata. Si acum dute acum. Eu sunt cu tine!”

Autor : Fr. CAZACU GHEORGHE

Care sunt atributele lui Dumnezeu?

Atunci când vorbim despre atributele lui Dumnezeu, ne referim la acele caracteristici care descriu fiinţa lui Dumnezeu. El e unic. El e sfânt. El e omniscient. El e omniprezent. El e omnipotent.

Acestea sunt câteva din diversele cuvinte pe care le folosim ca să descriem natura şi caracterul lui Dumnezeu; sunt caracteristici pe care le atribuim fiinţei lui Dumnezeu. Atunci când descriem atributele cuiva, de obicei facem distincţie între persoană şi atributele sale.

De exemplu, poţi spune că mama ta e răbdătoare, dar nu poţi spune că mama ta e răbdare. Şi ai mai spune că mama ta e mai mult decât o simplă listă de trăsături. În acelaşi fel, Dumnezeu nu e doar o listă de atribute. Dar Dumnezeu e diferit de mama ta prin aceea că fiinţa lui Dumnezeu e cea care a definit atributele în primul rând.

Câştigând o mai bună înţelegere a lui Dumnezeu, putem învăţa mai multe despre ce e adevărata bunătate, ce sunt adevărul, frumuseţea, răbdarea şi puterea. În acest sens, Dumnezeu este atributele sale. Nu putem spune că e o fiinţă compusă - trei kilograme de omniscienţă, trei kilograme de omniprezenţă, trei kilograme de existenţă intrinsecă, etc. - toate atributele Sale adunate dându-ne conceptul de Dumnezeu. Dimpotrivă, Dumnezeu, în esenţa Sa, în chiar Însăşi Fiinţa Sa, este sfânt, iar acea sfinţenie este imuabilă, ea nu se schimbă niciodată. Tot ce ţine de Dumnezeu e neschimbător iar Dumnezeu este în întregime sfânt. Aceste atribute nu pot fi puse unul peste altul ca nisipul într-o grămadă pentru ca astfel să obţinem imaginea completă a lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, prin studierea atributelor individuale ale lui Dumnezeu noi nu Îl disecăm pe Dumnezeu în părţile componente. Pur şi simplu ne concentrăm atenţia pentru o clipă asupra unei dimensiuni sau asupra unui aspect al fiinţei Sale.

Acest lucru ne poate fi de mare ajutor să Îl înţelegem pe Dumnezeu, pentru că singurul mod în care Îl putem cunoaşte pe Dumnezeu este prin atributele Sale. Cu cât le înţelegem mai bine, cu atât mai mult Îi înţelegem fiinţa şi caracterul, şi cu atât mai mult suntem motivaţi să I ne închinăm şi să-L ascultăm.

Scris: Pr. Cazacu Gheorghe

Sfinte Dumnezeule